| |
| |
|
| |
Vanzatorul isi indeplineste obligatia de livrare in momentul in care marfa a trecut balustrada vasului , in portul de incarcare convenit .Costurile si riscurile de pierdere si deteriorare a marfii sunt suportate din acel moment de cumparator .
Termenul FOB implica obligatia vanzatorului de vamuire a marfii pentru export .
Acest termen poate fi folosit numai pentru transportul maritim sau pe apele interioare . In cazul in care balustrada vasului nu prezinta relevanta , cum ar fi in cazul traficului roll-on/roll-off sau containerizat este mai potrivit sa se foloseasca termenul FCA .
|
| |
|
| |
Incoterms = International Rules for the Interpretation of Trade Terms |
| |
La origine , INCOTERMS reprezinta un ansamblu de reguli, norme elaborate de Camera de Comert Internationala din Paris incepand cu anul 1936, reguli internationale pentru interpretarea celor mai utilizati termeni comerciali din comertul international. INCOTERMS definesc obligatiile reciproce ale vanzatorului si ale cumparatorului cu privire la livrarea de marfuri, transferul riscurilor si la repartitia costurilor.
Prevederile acestor norme nu sunt obligatorii daca partile semnatare ale unui contract comercial international fac alte mentiuni expres in cuprinsul contractului. In masura in care partile convin sa utilizeze normele INCOTERMS, pot folosi termenii comerciali intr-o forma ce usureaza foarte mult intocmirea contractelor. |
| |
|
| |
In Romania cele mai uzuale produse asupra carora se aplica aceste reguli de comert sunt cele ale principalelor industrii exportatoare cu contracte mici si medii (industria lemnului, industria mobilei, industria textila si de confectii, industria agroalimentara, etc) In cazul contractelor mari si complexe de regula fiecare aspect al livrarii, receptionarii cantitaiv-calitative, al platii, al asigurarii, al transportului, etc sunt definite prin clauze separate si indelung negociate. |
| |
|
| |
| Stiri economic internationale: |
| |
Industria lemnului si padurilor reprezinta un paradox al economiei franceze. Pe de-o parte, cererea creste constant prin intermediul lemnului de foc si al caselor de lemn (5% din contructii in anul 2000, 12% astazi). Mai mult, cu 16 milioane de hectare de paduri, Franta este una din tarile care ar putea profita la maximum de pe urma acestor resurse, prin dezvoltarea unei adevarate industrii. |
|
| |
Pentru prima data in cinci ani, trecand printr-o perioada de criza, industria lemnului galiciana recupereaza teren, dar nu pe plan intern, ci pe plan international, datorita exportului. Cele aproximativ 2.000 de firme din Galicia care lucreaza in acest domeniu au vandut in 2013 in strainatate marfa in valoare de 570,9 milioane de euro, ceea ce transforma comunitatea galiciana in lider al exporturilor in Spania.
Astfel, Galicia o detroneaza chiar si pe Cataluña, care ocupa primul loc in 2012. Dintre primele sapte tari de export de lemn, sase dintre ele apartin Uniunii Europene, iar principalele tari sunt Franta si Portugalia. |
|
|
|
